Category Archives: Credite bancare

Informatii privind programele de finantare ale bancilor

Credite cu dobanda subventionata pentru finantarea afacerilor

Credite subventionate IMMDupă iesirea din criză cel mai mare obstacol in redresarea IMM-urilor l-au constituit băncile. Speriate de numărul imens de firme intrate in insolventă (aproximativ 88.500 firme in perioada 2009 – 2012 si aproape 30.000 firme in 2013, cand Romania iesise din criză) băncile au redus substantial fondurile alocate pentru finantarea afacerilor de dimensiuni mici si mijlocii.

In 2014 prima speranta că lucrurile se vor schimba in bine apare odată cu lansarea iniţiativei JEREMIE în Romania (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises). Această schemă de finantare a fost aprobată prin Ordinul Ministrului economiei nr. 2499/2013, publicat in Monitorul Oficial nr 46/2014.
Practic este vorba de o schemă de ajutor de minimis sub formă de împrumuturi cu subvenţie parţială de dobândă, ce face parte din domeniului major de intervenţie 1.2 “Accesul IMM la finanţare”, axa prioritară 1 “Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient”, din cadrul Programului operaţional sectorial “Creşterea competitivităţii economice” (POS CCE).
Autoritatea care administrează schema este Fondul European de Investiţii (FEI) iar furnizorul de ajutor de minimis este Ministerul Economiei, prin Autoritatea de management a Programului operaţional sectorial “Creşterea competitivităţii economice 2007-2013″ (POS CCE).

IMM-urile romanesti vor putea beneficia de creditele cu dobandă subventionată prin intermediul a 4 bănci inscrise in program: Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale si ProCredit Bank.

Firme eligibile
IMM-uri: firme cu pană la 250 de angajati, care au o cifră de afaceri anuală netă de maximum 50 de milioane de euro si detin active totale care nu depăsesc 43 de milioane de euro.
Nu pot beneficia de aceste fonduri IMM-urile care:
– desfasoară activităti de pescuit şi acvacultură, producţia primară de produse agricole sau transformarea şi comercializarea produselor agricole;
– desfasoară activităti legate de export către ţări terţe sau către state membre, respectiv ajutoare legate direct de cantităţile exportate, ajutoare destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
– desfasoară activităti in sectorul cărbunelui;
– doresc achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri (când ajutoarele sunt acordate întreprinderilor care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor);
– se aflată în dificultate.

Valoare creditelor acordate
Suma maximă a fiecărui credit acordat către un IMM eligibil se va situa la nivelul la care echivalentul – subvenţie brut ar atinge suma de 200.000 euro per întreprindere (respectiv 100.000 euro pentru operatorii economici care activează în domeniul transporturilor) pentru o perioadă consecutivă de 3 ani. Asta inseamnă că IMM-urile romanesti eligibile ar putea accesa credite de pană la 900.000 – 1.200.000 Euro (deoarece conditiile de creditare variază de la o bancă la alta iar ajutorul de minimis se calculează tinand cont de valoarea subventionată a dobanzii, valoarea creditului maxim cu dobandă subventionată variază si el de la o bancă la alta).

Destinatia creditelor
IMM-urile eligibile vor putea solicita bani pentru:
- Finantarea investitiilor pe termen lung: achizitionarea de active tangibile si intangibile (inclusive prin leasing operational). Durata creditului: maxim 10 ani.
- Finantarea capitalului de lucru (credite pe termen scurt – mediu): acoperirea nevoii de capital de lucru necesar infiintarii unei activitati noi, dezvoltării sau consolidării activitatii curente. Durata creditului: maxim 3 ani.

Dobanda
Ajutorul se acordă sub formă de împrumuturi cu dobândă parţial subvenţionată, prin cofinanţarea cu dobândă zero de către FEI (FPJ) în proporţie de 50% a fiecărui credit eligibil acordat către un IMM eligibil.

O întreprindere eligibilă va putea beneficia de unul sau mai multe credite, cu condiţia respectării pragului de minimis.
Cei interesati ar trebui sa se grabeasca deoarece numărul estimat de beneficiari în cadrul schemei este de 2000.
Suma totală maximă alocată ajutoarelor de minimis sub formă de împrumuturi cu subvenţie parţială de dobândă este de maximum 150 milioane euro (echivalent lei).
Defalcarea estimativă pe ani este:
– 2014 : 75 milioane euro;
– 2015 : 75 milioane euro.
Data limită de acordare a creditelor cu dobândă parţial subvenţionată va fi 31 decembrie 2015.

Creditarea afacerilor – o problema in Romania

Finantare afaceriLa sfarsitul anului trecut Banca Naţională a României a publicat rezultatele unor sondaje referitoare la creditarea IMM-urilor. Potrivit acestor sondaje cca. 65% dintre firme nu apelează la creditele de la bănci sau IFN-uri si nici nu intentionează să solicite un credit in viitorul apropiat (62%). Practic doi din trei intreprinzatori nu vor să audă de bănci.
Situatia este oarecum socantă deoarece creditul este un factor de crestere a vitezei de rotatie a banilor prin fluidizarea fluxurilor economice, iar pe de altă parte creditul este un instrument de sprijinirea comertului exterior prin promovarea unor operatiuni cu predilectie de export, dar si de import.
Blocajul financiar afectează in continuare numeroase firme (in special in domeniul constructiilor, in care potrivit datelor BNR peste jumătate din firme sunt afectate de acest fenomen), iar pentru rezolvarea acestei situatii teoretic creditul este cea mai bună solutie.

Vina pentru aceasta situatie o au amble părti: bancherii cred că firmele sunt prea riscante pentru a le acorda împrumuturi iar patronii evită să-şi îndatoreze prea mult companiile pentru a nu ajunge in insolventă sau in faliment. Dacă ar fi să punctăm principalele motive care au condus la blocarea creditării afacerilor in Romania acestea ar fi: 

Din punct de vedere al băncilor:

- Sanse scazute de recuperare a creditelor datorită numărului mare de firme intrate in insolventă. De la inceputul crizei si pană acum, potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului au intrat in insolventa un numar de cca. 100.000 de firme, dar ceea ce este mai grav este ca desi am iesit din criza fenomenul continua. In primele noua luni ale anului 2013 cca. 18.300 de firme au intrat in insolventa. Chiar dacă numărul companiilor care au intrat in insolventă in primele nouă luni ale anului a scăzut cu 3,5% fată de aceeasi perioadă a anului trecut ingrijorător este faptul că ritmul deschiderii acestor proceduri s-a accelerat in trimestrul III al anului 2013. Specialistii estimează că si in 2014 numărul firmelor intrate in insolventă se va mentine la un nivel asemanator.
Impactul insolventelor este si va continua să fie unul major, avand in vedere numărul record al companiilor medii si mari intrate in insolventa. Aproximativ 40% dintre firmele intrate in insolventa au adus pierderi sistemului bancar, reprezentand principalul motiv pentru cresterea ratei creditelor neperformante acordate companiilor, in timp ce restul de aproximativ 60% a avut  un puternic impact asupra partenerilor lor (furnizori, clienti, etc.). Intrarea in incapacitate de plată, prin efectul de domino, loveste in numeroase alte firme care la randul lor au credite de la bănci.
Managementul financiar defectuos al multor manageri. Potrivit analizelor celor de la COFACE doar patru din 10 companii au un fond de rulment peste 50% din nevoia de exploatare, dintre care două companii inregistreaza valori la limită, dar in scadere. Restul de sase companii fie inregistreaza un fond de rulment negativ (70% dintre acestea), fie nu-si pot acoperi datoriile curente din lichidarea activelor circulante. Această lipsă de lichidităti se datorează atat crizei economice din ultimii ani dar si obiceiurilor intreprinzatorilor romani de a scoate bani din firme pentru a-si cumpăra masini de lux si a-si construi vile imense.

Pozitia oamenilor de afaceri:

- Nivelul prea ridicat al dobânzilor si comisioanelor percepute de către instituţiile financiare. Potrivit sondajului BNR, 47% dintre respondenţi consideră că nivelul dobânzilor si comisioanelor depăseste pragul de suportabilitate si reprezintă obstacolul principal în calea accesului la finanţare.
Birocraţia excesivă. Birocraţia a existat dintotdeauna în sistemul bancar din România, însă a fost mai puţin vizibilă în perioada de boom economic. Acum, după ce si Romania a trecut printr-o prfundă criză economică obtinerea unui împrumut a devenit un adevărat calvar pentru intreprinzatori. Numărul de documente solicitate este imens, iar ceea ce este un cosmar este faptul că mereu ti se mai cere un document. Initial esti rugat să prezinti anumite documente necesare analizei (ceea ce este logic si absolut normal), dar după aceea aproape săptămanal ti se mai cere o alta hartie, si tot asa pană renunti. Si dacă totusi ai rabdare cateva luni să duci toate documentele solicitate la sfarsit ti se spune că trebuie să mai astepti deoarece regula este „nimic fără acordul centralei”.
Lipsa de transparenţa  a băncilor. In general băncile nu dezvăluie toate criteriile de acordare a creditelor astfel incat managerii companiilor să isi dea seama din timp dacă au sanse reale de a obtine creditul respectiv. Si mai grav este faptul că, in cazul fericit in care creditul se aprobă, firma află informatiile legate de costurile totale ale creditului doar in momentul semnării contractului de creditare.
Durata extrem de lungă pană la comunicarea răspunsului. In afaceri nu ai timp de pierdut si trebuie să reactionezi rapid la cerintele pietei. Dacă nu reusesti să faci rost rapid pentru a profita de anumite oportunităti de afaceri acestea dispar. La ora actuală băncile tin in analiză o cerere de creditare si 2-3 luni, ceea ce in afaceri este mult prea mult !
Valoarea garantiilor solicitate. Multi intreprinzatori se plang de faptul că băncile solicită garantii prea mari in raport cu creditele solicitate. Potrivit sondajului BNR de care aminteam la inceputul acestui articol aproximativ 36% din patroni consideră că aceste aspect ii impiedică să acceseze un credit. Extrem de puternic afectate de garantiile solicitate sunt firmele din mediul rural, ale căror imobile sunt luate de obicei in garantie la valori simbolice, cu mult sub valoarea lor reală.

Situatia actuală nu este deloc normală si nu este benefică pentru mediul; de afaceri. Fără credit si fără suportul unei bănci sansele de dezvoltare a unui firme, fie că vorbim de afaceri mici sau de afaceri mari, sunt minime.
Speram totusi ca anul 2014 va aduce o schimbare !

Firmele din România se imprumuta la unele dintre cele mai mari dobanzi din Europa

De la aparitia crizei si pană acum costurile totale ale împrumuturilor obtinute de companii in Romania sunt printre cele mai mari din Europa. Desi economia Romaniei a fost in crestere in ultima vreme, din punct de vedere al politicii băncilor fată de companii nimic nu s-a schimbat. Potrivit unui studiu efectuat de Raiffeisen, costurile unui credit pentru companii în lei ajungeau la 8,76% în luna iulie a acestui an, în timp ce creditele în forinţi aveau o dobândă de 7,1% iar cele în zloţi doar 4,94%.
În zona euro dobânda medie este de 3,81%. Credite extrem de avantajoase pot obtine firmele austriece, care au costuri medii cu creditele de aproximativ 2,52%, si mai avantajoase decat cele austriece firmele din Letonia şi Estonia unde costul mediu al împrumuturilor este de cca. 2,49%.

Probabil că diferenta nu vi se pare foarte mare, dar dacă facem un mic calcul pentru o companie din Romania, care pentru a se retehnologiza solicită de la o bancă un credit de investitii in lei in valoare de 890.000 RON (echivalentul a 200.000 EURO), pe o perioada de 5 ani, aceasta va plăti dobanzi si comisioane cumulate in valoare de 243.638 RON (echivalentul a 54.750 EURO), in timp ce o companie austriacă, pentru a cumpăra aceleasi echipamente prin credit, va plăti in total 15.750 EURO. Pentru un credit pe care il rambursezi in 5 ani diferenta este enormă !

Lipsa de interes a băncilor din Romania pentru creditarea companiilor de datorează in primul rand numărului mare de firme intrate in insolvenţa si a volumului imens de credite restante. De aceea băncile continuă să se concentreze mai ales pe creditarea populaţiei în detrimentul finanţării firmelor. Legat de numeroasele firme intrate in insolventa, potrivit informatiilor furnizate de cei de la Raiffeisen in România o insolvenţă durează până la 3,3 ani, fiind printre cele mai lungi perioade din regiune, iar după cei 3,3 ani creditorii reuşesc să recupereze doar 29,2% din creanţe, adică cel mai puţin din regiune. Este de inteles de ce băncile nu se grăbesc să finanteze firmele din Romania.
Mai mut decat atat, pentru a se proteja, in aceasta vară numeroase bănci nu au mai prelungit liniile de credit pe termen scurt acordate companiilor din Romania.

Analizand aceste aspecte incepi să intelegi cat de dificil este să iti dezvolti o afacere in Romania si cat de greu este să fi competitiv pe piata internatională in conditiile in care accesul la finantare este mai scump decat in celelalte tări europene.
La intrebarea “care ar fi solutiile pentru firmele romanesti in acest caz ?” s-ar putea oferi următoarele răspunsuri:
–  obtinerea unor credite in străinătate (ceea ce este foarte greu de realizat)
–  achizitionarea de echipamente prin credit furnizor (preferabil de la furnizori din tările unde costul creditului este mic)

Nici unul din răspunsuri nu solutionează toate problemele legate de finantarea unei afaceri in conditii avantajoase dar măcar rezolvă o parte din probleme.
Evident cea mai bună solutie ar fi ca bancile să-si schimbe politica de finantare a comapniilor, dar asta va mai dura.

Creditele pentru IMM-uri nu sunt accesate de firme

Desi mai multe banci au majorat sumele alocate pentru finantarea IMM-urilor in sperantă că acestea vor investi in proiecte de dezvoltare valoarea creditelor acordate este sub asteptări.
Tocmai de aceea a apărut supoziţia că băncile stau cu banii şi nu vor să acorde credite. Să fie oare asa ?
Este foarte adevarat că băncile traversează o perioadă dificilă datorita numarului mare de credite neperformante acordate in perioada 2007-2008, dar ceea ce trebuie sa stim este că de fapt bancile nu dau credite din banii proprii. Acestea iau bani de la clienţii care economisesc şi ii folosesc pentru a acorda împrumuturi. Dacă acest ciclu nu se derulează constant bancile inregistreaza pierderi. În plus, in lipsa finanţării, activitatea economică se sufocă. Asa că, in mod evident bancile sunt interesate să acorde credite.
Exista insa o schimbare evidentă a modului in care bancile tratează acordarea de credite in 2012 fată de ceea ce se intampla cu cativa ani in urmă. Dacă inainte de aparitia crizei nu conta afacerea ci doar garantia, acum afacerea contează mult mai mult in decizia de acordare a creditului. Tocmai de aceea in discutiile purtate cu clientii interesati de credite se poarta mai multe discutii legate de afacere si de capacitatea acesteia de a genera suficient profit pentru a putea rambursa creditul.
Dar pană la urmă multe banci au avut surpriza să constate că intreprinzatorii sunt mult mai prudenti si apetitul lor pentru credite a scăzut. Cei care au supravietuit crizei stiu cat de greu este să rambursezi un credit la bancă atunci cand se intră in recesiune iar cei care nu a avut datorii au vazut ceea ce au pătit partenerii lor de afaceri care aveau credite de rambursat.
Asa ca s-a ajuns la o situatie in care multe banci cu bani îşi aşteaptă clienţii, iar acestia intarzie sa apara ! IMM-urile sunt cele mai afectate.
Deci se pare ca nu bancile sunt vinovate pentru scaderea creditarii IMM-urilor ci mersul economiei, iar după cum merge economia in prezent probabil ca acest trend va continua si in partea a doua a anului 2012.

Variante de finantare a afacerilor in 2012

In ultima vreme aproape toti oamenii de afaceri, atunci cand sa gandesc cum sa isi dezvolte afacerea, se gandesc la fondurile nerambursabile. Consultantii sunt asaltati de intrebari de genul: „ce fonduri nerambursabile pot obtine pentru infiintarea unei gradinite?”, „ce fonduri nerambursabile pot obtine pentru infiintarea unei atelier de service auto?”, „ce fonduri nerambursabile pot obtine pentru pornirea unei brutarii?”, „ce fonduri nerambursabile pot obtine pentru construirea unui hotel?” si multe alte intrebari de acelasi gen. Cam aceleasi intrebari le poti gasi si pe diverse site-uri dedicate afacerilor.

Ceea ce foarte putini realizeaza este faptul ca la ora actuala exista foarte putine fonduri pentru finantarea IMM-urilor, mai ales a celor din mediul urban. Practic pe Programul Operational Regional nu s-au mai alocat bani pentru finantarea microintreprinderilor din 2010 iar pe Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice – POS CCE fondurile pentru IMM-uri sunt limitate (deocamdata exista o singura linie de finantare deschisa iar volumul fondurilor alocate este insuficient pentru Romania). Singurul sector care sta ceva mai bine este cel rural. Pe Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013 inca mai exista fonduri si firmele care au ceva bani pentru acoperirea cotei de cofinatare au sanse de a obtine fonduri semnificative pentru finantarea afacerii.
In ceea ce porneste finantarea pornirii unei afaceri (start-up) solutii exista doar in mediul rural. Prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala se aloca bani pentru mai multe tipuri de masuri care sprijina demararea afacerilor.

Incepand cu ultimul trimestru al anului 2012 pentru cei mai multi intreprinzatori singura varianta de finantare a afacerii o va reprezenta banca. Asa ca le recomandam de pe acum oamenilor de afaceri sa isi intareasca relatiile cu bancile si sa isi refaca calculele de profitabilitate luand in considerare si dobanzile pentru creditele de investitii.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 29 other followers

%d bloggers like this: